Justiţia în viziunea USL: între Vadim şi Europa

“O să câştigăm alegerile. O să-i băgăm şi în închisoare, să nu vă faceţi nici un dubiu, măcar la asta mă pricep.”  Aceasta este declaraţia făcută de Victor Ponta în fața a peste patru sute de membri ai PSD, PNL şi PC din Bistriţa-Năsăud. La aproape o zi după această declaraţie de care ar fi mândru chiar şi Corneliu Vadim Tudor, USL a lansat la Cluj un document-program pe problema reformei în Justiţie în perioada 2012-2016. Cei interesati, pot consulta documentul aici -> O-justitie-independenta-pentru-o-Romanie-puternica .

Încă din primul paragraf al programului se promite “creşterea calităţii actului de justiţie şi recredibilizarea activităţii slujitorilor legii în faţa cetăţenilor”. Avînd în vedere declaraţia făcută de Victor Ponta la Bistriţa-Năsăud, este greu de înţeles cum se va ajunge la un asemenea deziderat. Sau, printr-o forţare a argumentaţiei, putem înţelege că justiţia trebuie făcută numai pentru “ai lor”. Ai noştri sunt nevinovaţi oricum ( vezi cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş ).

Să vedem care sunt principalele căi de reformare a justiţiei în viziunea USL:

Uniunea Social-Liberală consideră că pentru reformarea Justiţiei trebuie făcuţi următorii paşi:

1. Oprirea excesului de legiferare, a reglementării normative prin ordonanţe de urgenţe, angajarea răspunderii şi limitarea ilicitului penal doar la faptele antisociale ce prezintă un anumit grad de periculozitate.
2. Finanţarea autorităţii judecătoreşti potrivit exigenţei unei funcţionări utile şi normale, scopului urmărit: o justiţie de calitate, în slujba cetăţeanului.
3. Unificarea practicii judiciare şi creşterea rolului hotarârilor judecătoreşti în stabilitatea raporturilor juridice.
4. Modificarea legislaţiei privind statutul magistraţilor astfel încat toate atribuţiile legate de numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi mai ales în funcţiile de conducere să ramână în sfera autorităţii judecătoreşti, cu excluderea factorutui politic.
5. Examinarea posibilităţii eficientizării structurilor organizatorice ale Ministerului Public şi a unei eventuale redistribuiri a competenţelor care să contribuie la creşterea calităţii şi operativităţii actului de urmărire penală.
6. Imbunătăţirea cadrului de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a magistratului.
7. Organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislaţii penale şi pregătirea profesională a corpului magistraţilor în legătură cu noile instituţii de drept.
9. Organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor trei autorităţi constituţionale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pe problemele strategice privind justiţia şi statul de drept.

În ceea ce priveşte programul politic al USL-ului pentru ”o guvernare în care justiţia trebuie să devină un serviciu public şi performant”, documentul reclamă alături de organizaţiile profesionale ale magistraţilor: lipsa echilibrului constituţional statuat între puterile statului prin nerespectarea prevederilor art. 1 alin.(4) din Constituţia României, republicată; lipsa avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la proiectele de legi ce vizează sistemul judiciar; lipsa unui tratament egal între puterile statului; şi conduita publică a executivului faţă de puterea judecătorească.

“Oprirea excesului de legiferare, a reglementării normative prin ordonanţe de urgenţe …” – această măsură este corectă, dar să nu uităm că toate guvernele din ultimii 21 de ani au abuzat de ea, inclusiv guvernul Năstase sau cel condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Scuza tuturor guvernelor (întemeiată, în mare parte ) a fost greoiul proces de elaborare a legilor în Parlament. Poate că dacă unii dintre aleşi nu ar mai acumula atâtea absenţe ( nici un apropo la Crin Antonescu ) sau nu ar mai cheltui atâta energie în dezbateri sterile, cred că procesul de elaborare a legilor ar fi mult mai eficient.

“Finanţarea autorităţii judecătoreşti potrivit exigenţei unei funcţionări utile şi normale, scopului urmărit …” – vorbe frumoase, din acelaşi ciclu cu “să majorăm salariile profesorilor”, “să-i plătim mai bine pe poliţisti”, “să alocăm mai mulţi bani pentru sănătate”, etc.

“Unificarea practicii judiciare şi creşterea rolului hotarârilor judecătoreşti în stabilitatea raporturilor juridice.” – o măsură binevenită, ce ar fi trebuit să fie pusă în practică cu mult timp în urmă. Sunt numeroase cazurile cînd în aceiasi speţă, instanţe diferite au dat sentinţe diferite.

“Modificarea legislaţiei privind statutul magistraţilor …” – o măsură cu două tăişuri. Şi aşa magistraţii par a fi o castă închisă, orice “atac” asupra lor (inclusiv prezentarea la TV a unei judecătoare prinsă în stare de ebrietate la volan) fiind considerat un atac la adresa justiţiei. Un minim “control” asupra modului de numire a magistraţilor consider că este binevenit.

“… creşterea calităţii şi operativităţii actului de urmărire penală.” – vorbe, vorbe, vorbe frumoase.

“Îmbunătăţirea cadrului de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a magistratului.” – bla, bla, bla.

“Organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislaţii penale şi pregătirea profesională a corpului magistraţilor în legătură cu noile instituţii de drept.” – această măsură pare a se suprapune cu cea de dinaintea ei, dar a mai umplut un pic paginile format A4 pe care a fost redactat documentul.

“Organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor trei autorităţi constituţionale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pe problemele strategice privind justiţia şi statul de drept.” – cam greu de pus în practică asemenea întalniri. Nu mă refer aici la organizarea întalnirilor în sine, ci la eficienţa lor. Orice participare a lui Traian Basescu la o întalnire a CSM-ului este categorisită cu apelativul de “neconstituţională”, indiferent dacă preşedintele ia o poziţie referitoare la modul greoi de funcţionare a justiţiei sau se pronunţă cu privire la calitatea pişcoturilor servite la şedinţă. De ce diversele autorităţi, asociaţii şi reprezentanţi nu ar face la fel ?

Deocamdată, programul USL pe problema reformei în Justiţie în perioada 2012-2016, pare a fi doar o nouă viziune, un nou punct bifat în marşul “triumfal” al social-liberalilor spre câştigarea alegerilor de anul viitor.

About Conte

https://tre3i.wordpress.com/
Gallery | This entry was posted in personal, politica and tagged , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to Justiţia în viziunea USL: între Vadim şi Europa

  1. Pingback: Aveţi grijă ce vă doriţi | Marieta

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s